România nu găseşte bani pentru boala care ucide 2.000 de femei pe an. Ar putea fi prevenită cu un vaccin pe care Ministerul Sănătăţii nu îl cumpără

Cancerul de col uterin se numără printre principalele cauze de deces în rândul femeilor din România, alături de cancerul de sân. În perioada 2012-2014, în ţara noastră, s-au înregistrat la medicul de familie 9.657 de cazuri de cancer de col uterin, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Dintre acestea, 5.038 s-au soldat cu decesul pacientei bolnave. În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre paciente aflate la vârsta fertilă, cel mai important interval, potrivit specialiştilor, fiind cuprins între 45 şi 55 de ani, scrie Gândul.

• Cum vor influența schimbările climatice agricultura românească?
• Cât va cheltui Polonia pentru a-și fortifica frontiera cu Belarus și Rusia?

Aceste date pun România în topul european al incidenţei cancerului de col uterin şi al mortalităţii cauzate de această maladie.

În România, vaccinarea anti-HPV se realizează la fetiţele cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani pe baza cererilor formulate de părinţi, cereri care sunt, ulterior, centralizate la fiecare direcţie de sănătate publică judeţeană în parte.

Totuşi, în ciuda faptului că există cereri, Ministerul Sănătăţii nu achiziţionează aceste vaccinuri din lipsă de fonduri. 

Într-un răspuns la interpelarea deputatului USR, Cosette Chichirău, Ministerul Sănătăţii a comunicat că bugetul aprobat pentru acest an nu permite achiziţia dozelor necesare de vaccin HPV, promitând că „se vor face demersuri” pentru remedierea situaţiei în luna iulie, la rectificarea bugetară.

„Vaccinarea grupelor populaţionale de risc (fete 11-14 ani) cu vaccinul HPV în ultimii ani nu a fost realizată. Urmare a prevederii bugetare aprobată în acest an pentru Programul Naţional de Vaccinare, bugetul nu permite şi achiziţia vaccinului HPV. Se vor face demersuri în acest sens la rectificarea bugetară din luna iulie”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătăţii. 

Această situaţie se perpetuează, deja, de câţiva ani. reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ridicau din umeri şi în 2017, când erau întrebaţi despre asigurarea necesarului de doze de vaccin anti-HPV, respectiv a unui număr de 4.886 de doze, pentru trimestrul II din 2017. Totul, din acelaşi motiv, lipsa de fonduri.

„În conformitate cu centralizarea la nivel naţional solicitărilor Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti transmisă Ministerului Sănătăţii de către Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, în trimestrul II al anului 2017 necesarul de vaccin anti-HPV este de 2.897 de doze de vaccin anti-HPV Silgard şi 1.989 dove vaccin anti-HPV Cervarix. În anul 2017 fondurile alocate Programului Naţional de Vaccinare nu au fost suficiente pentru achiziţionarea vaccinului anti-HPV, astfel că acest vaccin nu va fi achiziţionat de Ministerul Sănătăţii”, se arăta în răspunsul dat anul trecut de Ministerul Sănătăţii, tot la o interpelare a unui deputat, în persoana lui Petre Movilă de la PMP.  

Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine introducerea vaccinării anti-HPV în programele naţionale de vaccinare şi consideră că toate bolile care pot fi provocate de virusul HPV ar trebui considerate probleme de sănătate publică. 

Cum se transmite virusul HPV şi cum se declanşează a cancerului

În timp ce Ministerul Sănătăţii nu găseşte banii necesari pentru vaccinarea împotriva acestui virus extrem de periculos, 7 din 10 românce declară că nu au auzit niciodată despre virusul HPV, iar dintre cele care au auzit despre această infecţie, doar jumătate sunt conştiente că atât bărbaţii, cât şi femeile, pot fi purtători sau se pot îmbolnăvi după ce au fost infectaţi. 

Virusul HPV se transmite pe cale sexuală. Pericolul infectării cu acest virus este cu atât mai mare cu cât creşte numărul partenerilor sexuali, iar folosirea prezervativului este cea mai importantă metodă de protecţie. În ceea ce priveşte virusul instalat în organism, acesta poate conduce la apariţia celulelor canceroase în funcţie de capacitatea organismului femeii purtătoare de a lupta împotriva sa.

„În cazul virusului papiloma uman, în funcţie de toleranţa individuală la virus, unii reuşesc să se vindece, alţii rămân purtători, iar la alţii, cum este cazul femeilor, pot apărea leziuni care pot evolua în cancer de col uterin”, explică, pentru Gândul, medicul Laurenţiu Simion, chirurg oncolog.

Citeşte continuarea în Gândul.